#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Războiul și acțiunea umanitară: lecțiile istoriei”

Din arhivele foto ale Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Agenției de știri TACC, Muzeului Central de Stat de Istorie Contemporană a Rusiei și Muzeului Național de Istorie a Moldovei

14 septembrie 2017 – 28 ianuarie 2018

Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Delegația Interregională a Comitetului Internațional al Crucii Roșii din Moscova (pentru Federația Rusă, Republica Belarus și Republica Moldova) organizează în perioada 14 septembrie - 14 octombrie 2017 expoziția „Războiul și acțiunea umanitară: lecțiile istoriei".

Expoziția reflectă activitatea deosebită desfășurată de Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru ajutorarea celor aflați în suferință, de la începuturi până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cele peste 50 de imagini fotografice, culese din arhivele Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Agenției de știri TACC, Muzeului Central de Stat de Istorie Contemporană a Rusiei și Muzeului Național de Istorie a Moldovei, reprezintă mărturii documentare ale unor momente tragice care au marcat istoria secolelor XIX-XX: Războiul ruso-turc din 1877-1878, Războiul hispano-american din 1898, Primul Război Mondial, Războiul greco-turc din 1919-1922, al Doilea Război Mondial. Fotografiile cuprinse în expoziție arată nu numai cruzimea, brutalitatea, durerea și suferința - părți inerente oricărui război - , dar, în mod special, exemple de acțiuni umanitare autentice, de condescendență, de compasiune și spirit de sacrificiu de care au dat dovadă angajații Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Crucii Roșii Ruse și Sovietice, Crucii Roșii din Basarabia, voluntarii întregii Mișcări Internaționale de Cruce Roșie pentru alinarea suferințelor celor mai vulnerabile persoane.

Ideea centrală a expoziției este că codul criminal al războiului a lăsat adeseori, în timpul conflictelor militare, locul codului omeniei. Multe din mărturiile timpului ne fac să descoperim dincolo de ură, violență și moarte, ceea ce a existat dintotdeauna, într-o măsură mai mare sau mai mică: compasiunea, întrajutorarea, mila, pacifismul.

Inaugurarea expoziției a avut loc pe 14 septembrie 2017, ora 15.00, la parterul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.